Prietenie sau mai mult…

Era odată în frumosul oraș Istanbul o tânără pe nume Gümüş. Ea încă nu își găsise “chemarea” pe plan profesional și nici pe cel sentimantal nu pot să zic că stătea mai bine. Totuși ea avea un prieten foarte bun, Mehmet, cu care își petrecea o mare parte din timpul ei liber, râdeau, se confesau unul altuia și se tachinau mereu. Se cunoșteau foarte bine și se completau, dar părea că nu e nimic mai mult decât o puternică prietenie. Nimeni însă nu știa că de ceva timp, Gümüş simțea ceva mai mult. Când se uita în ochii lui Mehmet parcă uita de tot, era purtată de un val într-o lume de vis, dar avea totuși anumite îndoieli. Nu știa ce să facă. Propriile sentimente și trăiri o tulburau profund, nu o lăsau nici măcar să se odihnească. Într-o noapte, pe la ora unu, când se foia în așternuturile ei pufoase și parfumate s-a hotărât că singura modalitate prin care ar putea să își găsească liniștea ar fi prin scris. Trebuia să se descarce de tot ceea ce simțea, să i se destăinuie cuiva, dar nu unei persoane reale, ci mai degrabă unui eu interior. Odată conștientă de ce avea de făcut și-a luat câteva foi și un pix și a început să aștearnă totul pe hârtie. Scria cu plăcere, cu ardoare și cu fiecare cuvânt parcă toată presiunea, apăsarea pe care o resimțise până atunci dispărea puțin câte puțin. Când a terminat și-a admirat mândră opera și a recitit-o cu voce tare (parcă simțea că ar putea să o audă și altcineva care se afla în situația ei).

“Nu o dată o persoană se trezește în situația în care nu știe ce să aleagă. Când vine vorba de sentimente este și mai greu pentru că nu poți să te joci cu sentimentele unui om și nici măcar cu ale tale. Se spune că cele mai frumoase relații se nasc în urma unor frumoase prietenii (pare doar filosofie), poate este adevărat sau nu. Când ai o persoană dragă care te cunoaște mai bine ca oricine și reușește să scoată tot ceea ce este bun din tine este posibil să ajungi în situația în care să îți dorești mai mult decât o relație de amiciție. Te trezești într-o zi că simți ceva mai profund, dar nu știi ce să faci. Să încerci să îi spui ? Să îi dai un semn sau să lași situația cum este sperând că la un moment dat totul va decurge de la sine ? Toată lumea în jur pare să te împingă de la spate. Toți vă văd potriviți, însă voi negați, dar cine poate știi dacă măcar o dată v-ați gândit că poate ar trebui să încercați. Te trezești că trăiești cu o dilemă care pare imposibil de rezolvat. Să riști să strici o prietenie puternică sau să lași lucrurile așa cum sunt și să îți închizi sentimentele într-un colțisor ascuns din inima ta ca să nu-l pierzi ? Doare mai puțin când îl asculți cum îți vorbește despre sentimenetele lui pentru alticineva decât dacă El nu ar mai fi în lumea ta decât o umbră trecătoare. Mai bine așa decât deloc…măcar știi că îi ești aproape și că îți acordă atât de multă încredere încât să ți se deschidă atât de mult. Tu îl cunoști mai bine ca oricine, știi ce îi place și ce nu, îi accepți greșelile și îl ierți atunci când se descarcă pe tine când e supărat. Ești conștientă că nu a vrut și te înmoi instantaneu când peste câteva ore te sună sau îți dă un mesaj ca să își ceară scuze. Ai momente când nu știi ce să crezi, când ai senzația că El îți dă niște semnale prin care încearcă să îți spună timid că te place. Atunci când te tachinează râzând de tine cu toate că știe că te enervează, dar El continuă să o facă și îi place. Lucrurile astea parcî îți dau un impuls să faci și tu ceva, să îi răspunzi. Stai noaptea târziu și te gândești ce ar fi dacă…dar parcă îți e frică să reacționezi, îți e teamă să faci ceva pentru că nu știi care va fi replica lui, dacă te va respinge sau acesta va fi începutul unei frumoase relații. Amândoi sunteți începători în lumea asta și nu știți ce să faceți, cum merg lucrurile, cum va decurge totul, ce va zice lumea. Este un moment când te hotărăști să pui stop tuturor întrebărilor care ți se învârt neîncetat prin cap și nu te lasă uneori să dormi. Într-un final hotărăști ce vei face și realizezi că nu te mai interesează ce cred ceilalți, ci doar care va fi decizia Lui. Începând din acel moment vei afla dacă veți fi în continuare prieteni sau veți fi ceva mai mult de atât. Este o hotărâre pentru care trebuie să îți asumi riscuri și trebuie să fii conștientă de eventualele repercusiuni.”

Se făcuse ora 3 iar ea se simțea, în sfârșit, împăcată și în cele din urmă a adormit. Dimineața a trezit-o ceasul cu un sunet strident, dându-i de știre că trebuia să se prezinte la un interviu pe care îl aștepta emoționată de câteva luni. Concura pentru un post la o publicație de știri, una dintre cele mai cunoscute. Chiar înainte să iasă pe ușă a dat cu ochii de hârtiile de noaptea precedentă și s-a oprit. Știa că avea nevoie de un articol perfect pentru a-i impresiona pe editori, iar acela ar fi fost cel ales. Totuși nu a stat prea mult pe gânduri și a decis să îl păstreze ascuns într-un loc sigur, în care nimeni să nu-l găsească.

Gümüş a luat interviul și a devenit o autoare de succes, s-a căsătorit și a avut doi copii. Mehmet și-a găsit și el sufletul pereche și a trăit fericit alături de ea, dar și de prietena lui. “Eroina” noastră nu i-a dezvăluit niciodată articolul și chiar dacă pare să fi fost împlinită alături de soțul ei, nu a ajuns niciodată să îl iubească la fel de mult.

În încheiere vreau să spun doar un lucru, care eu cred că reiese din această poveste: Follow your heart and feelings; you won’t have any regrets !

Be First to Comment

Lasă un răspuns