Ce este fericirea ?

1450087_611160492264334_1719141150_n

Ce este fericirea ? Am realizat de curând că pentru noi, “oamenii mari”, este doar o dorinţă la care aspirăm, dar pe care niciodată nu reuşim să o obţinem. Totuşi, pentru copii, fericirea se găseşte în orice lucru sau activitate, oricât de neimportante ar părea. Acum aproximativ o săptămână am fost marcată de o întâmplare la care am asistat în autobuz (veşnica mea oază de inspiraţie…). O fetiţă de nici 2 ani, care stătea în braţele mamei ei, se plictisise de aglomeraţie, de drumul interminabil cu maşina şi devenise agitată, chiar începuse să plângă. Atunci, mama ei i-a oferit un şerveţel, o bucăţică albă, pătrată. Fetiţa a fost de-a dreptul fascinată de acea simplă şi complet neinteresantă hârtie, a întors-o pe toate părţile, a mototolit-o şi s-a jucat cu ea. Avea în ochi acea strălucire de bucurie, pe care am vrea să o avem cu toţii. Văzând chipul inocent al fetiţei care a reuşit să găsească fericirea într-un lucru atât de tern şi nesemnificativ pentru noi, ceilalţi, am ajuns să reflectez asupra propriei existențe.

Am realizat că noi, “oamenii mari”, suntem într-o căutare continuă a fericirii pe parcursul vieţii, o căutare care se dovedeşte a fi în van. Odată cu atingerea vârstei maturităţii, în viaţa noastră, apar atât noi libertăţi (care par atââât de tentante), cât şi noi constrângeri. Totodată, ajungem să nu mai acordăm atenţie lucrurilor simple, pe care le percepem acum a fi lipsite de sens şi care considerăm că nu ne vor ajuta în viitorul nostru. Aşa nu facem decât să devenim nişte mici roboţei, trişti, care nu mai sunt capabili să simtă fericirea. Aspirăm tot timpul către un țel, întotdeauna unul mai înalt decât precedentul. Chiar dacă atunci când obţinem ceea ce ne dorim suntem bucuroşi, la scurt timp ne stabilim un alt scop, devenim din nou plictisiţi de propria viaţă şi veșnic avizi de fericire.

Nu trebuie să mai fim atât de neimpresionați de tot ceea ce ne înconjoară. În loc să trăim într-o continuă căutare a fericirii, poate ar trebui să revenim măcar pentru o scurtă vreme la gândirea noastră de copii. Astfel, vom putea vedea lumea cu alţi ochi şi vom gusta măcar puţin din acea dulceaţă a fericirii. So people, don’t worry, just be happy ! It’s free !

One Comment

  1. Anonim said:

    Superb articolul. Imi place ca prezinti fericirea ca pe o stare atat de cautata in zilele noastre pe care ne complicam de atatea ori sa o gasim cand de fapt, ea este fix langa noi. Ceea ce noi nu intelegem este ca fericirea nu se materializeaza neaparat, ci poate fi transmisa chiar si printr-un zambet dat de alta persoana. Familia, prietenii, lucrurile frumoase din jurul nostru ar trebui sa reuseasca sa ne deschida ochii si sa ne faca sa vedem ceea ce este frumos. Lumea este rea si este rea din cauza ca suntem controlati de falsa conceptie cum ca banul aduce si fericirea. Dar nu mereu este asa. Intr-adevar, sunt diferite lucruri ce ne aduc zambetul pe buze si cu ajutorul banilor, dar nu totul se raporteaza la ei. Copilul e cel mai fericit intrucat el e lipsit de grijile de zi cu zi. El stie doar sa zambeasca si sa planga cand vede, pana la urma, agitatie si tristete in jurul lui. Cel putin asa vad eu lucrurile 🙂

    Oct 26, 2014
    Reply

Lasă un răspuns