Tehnologizarea excesivă – dușmanul energiei

audit-energetic-avizez-superblogOdată cu atingerea maturității apare și problema angajării. Simțim nevoia să devenim independenți, să dispunem de proprii bani (nu de alta, dar începem să ne simțim destul de prost când suntem nevoiți să le cerem ajutor financiar părinților) și să avem capacitatea să ne întreținem singuri. Cu alte cuvinte, ne dorim să luăm hățurile destinului în propriile mâini. Astfel, biroul devine a doua noastră casă, fapt pentru care simțim că trebuie să-l personalizăm, să-l îngrijim și să-l facem cât mai confortabil cu putință (doar petrecem cel puțin opt ore în acest spațiu).

În fiecare dimineață, cu noaptea-n cap și în cel mai bun caz după ce îmi trezesc la viață simțurile cu o cafea aromată ajung cu chiu, cu vai la birou. Să recunoaștem, persoanele matinale sunt cam rare în vremurile astea de răstriște. Cum spuneam, pe ploaie, vânt, vreme bună sau ninsoare un angajat trebuie să se prezinte la datorie și să-și îndeplinească sarcinile cu succes. Intru în birou și simt imediat cum mă cuprinde căldura. Parcă pășesc în focurile iadului și nu altceva, iar atmosfera este apăsătoare. Totuși, calitatea scăzută a mediului nu își are sursa în atitudinea colegilor, ci în multitudinea de aparate electronice pe care le utilizăm. Este adevărat, trăim într-o societate tehnologizată și de aici rezultă automat faptul că ajungem în stadiul în care telefoanele, tabletele și alte astfel de instrumente devin un fel de prelungiri ale mâinilor noastre. Cu toate acestea, ne-am pus vreodată problema impactului pe care îl au asupra ambianței biroului sau chiar a propriei case? Din păcate, răspunsul este nu. Ne lăsăm sufocați de tehnologizarea excesivă.

certificat-energetic-superblog-Aș fi crezut că odată cu trecerea timpului mă voi obișnui cu această căldură sufocantă, ce pare a fi la ordinea zilei în birou. Din păcate am tot adunat nemulțumiri până când m-am transformat într-un fel de oală sub presiune, gata să explodeze în orice moment. Și se pare că într-o zi aglomerată, în care trebuia să îndeplinesc numeroase deadline-uri și totul părea că mă trage la fund ca un fel de nisip mișcător, inevitabilul s-a produs. Am refulat. Mi-am luat inima-n dinți și m-am dus să-mi persuadez șeful pentru a-l face să obțină un certificat de performanță energetică, care să ne spună cât de multă energie consumăm. Trebuia să chemăm un expert în termografie care să ne semnaleze hibele biroului nostru, pentru a-l putea îmbunătăți. Șeful a părut chiar încântat de sugestie și foarte implicat în a face atmosfera de la birou cât mai primitoare, relaxată și apropiată de cea de acasă. A realizat că așa cum ținem cont de energia pe care resursa umană o folosește pentru a îndeplini sarcinile, tot așa trebuie să acordăm atenție și energiei electrice consumate (și uneori chiar irosite).

Biroul reprezintă, pentru majoritatea dintre noi, o a doua casă. De ce nu am vrea să-i aducem constant îmbunătățiri pentru a ne face atmosfera de la job mult mai confortabilă?

P.S. Articolul este destinat probei a șasea din cadrul competiției SuperBlog 2015.

One Comment

Lasă un răspuns